This site uses cookies.
Some of these cookies are essential to the operation of the site,
while others help to improve your experience by providing insights into how the site is being used.
For more information, please see the ProZ.com privacy policy.
Freelance translator and/or interpreter, Verified site user
Data security
This person has a SecurePRO™ card. Because this person is not a ProZ.com Plus subscriber, to view his or her SecurePRO™ card you must be a ProZ.com Business member or Plus subscriber.
Affiliations
This person is not affiliated with any business or Blue Board record at ProZ.com.
Services
Translation, Editing/proofreading
Expertise
Specializes in:
Advertising / Public Relations
Architecture
Business/Commerce (general)
Law: Contract(s)
Also works in:
Finance (general)
Environment & Ecology
Economics
Marketing
More
Less
Rates
General rate: 0.06 USD per word
Blue Board entries made by this user
1 entry
Access to Blue Board comments is restricted for non-members. Click the outsourcer name to view the Blue Board record and see options for gaining access to this information.
Italian to Romanian: Forest ecosystem General field: Other Detailed field: Forestry / Wood / Timber
Source text - Italian 1. A Forest is a large area of land covered with trees or other woody vegetation. Hundreds of more precise definitions of forest are used throughout the world, incorporating factors such as tree density, tree height, land use, legal standing and ecological function. According to the widely-used United Nations Food and Agriculture Organization definition, forests covered an area of four billion hectares (15 million square miles) or approximately 30 percent of the world's land area in 2006.
Forests are the dominant terrestrial ecosystem on Earth, and are distributed across the globe. Forests account for 75% of the gross primary productivity of the Earth's biosphere, and contain 80% of the Earth's plant biomass.
Forests at different latitudes form distinctly different ecozones: boreal forests near the poles tend to consist of evergreens, while tropical forests near the equator tend to be distinct from the temperate forests at mid-latitude. The amount of precipitation and the elevation of the forest also affects forest composition.
Human society and forests influence each other in both positive and negative ways. Forests provide ecosystem services to humans, but also impose economic, environmental, health and aesthetic costs. Human interactions with the forest, including harvesting forest resources, affect the forest ecosystem.
Definition
Although forest is a term of common parlance, there is no universally recognised precise definition, with more than 800 definitions of forest used around the world. Although a forest is usually defined by the presence of trees, under many definitions an area completely lacking trees may still be considered a forest if it grew trees in the past, will grow trees in the future, or was legally designated as a forest regardless of vegetation type.
There are three broad categories of forest definitions in use: administrative, land use, and land cover. Administrative definitions are based primarily upon the legal designations of land, and commonly bear no relationship to the vegetation growing on the land: land that is legally designated as a forest is defined as a forest even if no trees are growing on it. Land Use definitions are based upon the primary purpose that the land serves. For example, a forest may defined as any land that is used primarily for production of timber. Under such a Land Use definition, cleared roads or infrastructure within an area used for forestry, or areas within the region that have been cleared by harvesting, disease or fire are still considered forests even if they contain no trees. Land Cover definitions define forests based upon the type and density of vegetation growing on the land. Such definitions typically define a forest as an area growing trees above some threshold. These thresholds are typically the number of trees per area (density), the area of ground under the tree canopy (canopy cover) or the section of land that is occupied by the cross-section of tree trunks (basal area).
Forest ecology
Forests account for 75% of the gross primary productivity of the Earth's biosphere, and contain 80% of the Earth's plant biomass. Forest ecosystems can be found in all regions capable of sustaining tree growth, at altitudes up to the tree line, except where natural fire frequency or other disturbance is too high, or where the environment has been altered by human activity.
The latitudes 10° north and south of the equator are mostly covered in tropical rainforest, and the latitudes between 53°N and 67°N haveboreal forest. As a general rule, forests dominated by angiosperms (broadleaf forests) are more species-rich than those dominated bygymnosperms (conifer, montane, or needleleaf forests), although exceptions exist.
Forests sometimes contain many tree species only within a small area (as in tropical rain and temperate deciduous forests), or relatively few species over large areas (e.g., taiga and arid montane coniferous forests). Forests are often home to many animal and plant species, and biomass per unit area is high compared to other vegetation communities. Much of this biomass occurs below ground in the root systems and as partially decomposed plant detritus. The woody component of a forest contains lignin, which is relatively slow todecompose compared with other organic materials such as cellulose or carbohydrate.
Forests can be classified in different ways and to different degrees of specificity. One such way is in terms of the biome in which they exist, combined with leaf longevity of the dominant species (whether they are evergreen or deciduous). Another distinction is whether the forests are composed predominantly of broadleaf trees, coniferous (needle-leaved) trees, or mixed.
• Boreal forests occupy the subarctic zone and are generally evergreen and coniferous.
• Temperate zones support both broadleaf deciduous forests (e.g., temperate deciduous forest) and evergreen coniferous forests (e.g.,temperate coniferous forests and temperate rainforests). Warm temperate zones support broadleaf evergreen forests, including laurel forests.
• Tropical and subtropical forests include tropical and subtropical moist forests, tropical and subtropical dry forests, and tropical and subtropical coniferous forests.
• Physiognomy classifies forests based on their overall physical structure or developmental stage (e.g. old growth vs. second growth).
• Forests can also be classified more specifically based on the climate and the dominant tree species present, resulting in numerous different forest types (e.g., Ponderosa pine/Douglas-fir forest).
Translation - Romanian O pădure este o suprafață mare de teren acoperită cu arbori sau alta vegetație lemnoasă. Sute de definiții mai precise ale pădurii sunt utilizate în întreaga lume, care încorporează factori cum ar fi densitatea copacului, înălțimea copacului, utilizarea terenurilor, calitatea procesuală și funcția ecologică. Potrivit definitiei furnizate de Organizatia Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură , pădurile au acoperit o suprafață de patru miliarde de hectare (15 milioane de mile pătrate) sau aproximativ 30% din suprafata de teren din lume în anul 2006.
Pădurile sunt ecosistemul terestru dominant pe Pământ, și sunt distribuite pe tot globul. Pădurile reprezintă 75% din productivitatea primara bruta a biosferei Pământului, și conțin 80% din biomasa de plante a Pământului.
Pădurile la diferite latitudini formeaza ecozone diferite: pădurile boreale în apropiere de poli tind să aibe conifere, în timp ce pădurile tropicale in apropiere de ecuator tind să fie distincte de pădurile temperate de la mijlocul latitudinii. Cantitatea de precipitații și altitudinea pădurii afectează, de asemenea compoziție acesteia.
Societatea umană și pădurile se influențează reciproc atat in sens pozitiv cat și negativ. Pădurile oferă servicii ecosistemice pentru oameni, dar, de asemenea, impun costuri estetice, economice, de mediu si de sănătate. Interacțiunile umane cu pădurea, inclusiv recoltarea resurselor forestiere, afectează ecosistemul padurii.
Definiție
Deși pădurea este un termen al limbajului comun, nu există o definiție precisă universal recunoscuta, cu mai mult de 800 de definiții ale pădurii utilizate în întreaga lume. Deși o pădure este de obicei definită prin prezența copacilor, în multe definiții o zonă lipsită de copaci poate fi considerată încă o pădure în cazul în care au crescut copaci în trecut, vor crește copaci în viitor, sau a fost desemnat în mod legal ca o pădure, indiferent de tipul de vegetație.
Există trei mari categorii de definiții forestiere in uz: administrative,teren folosit și acoperirea terenului. Definițiile administrative se bazează în principal pe denumirile legale ale terenurilor, și nu au de obicei nici o relație cu vegetația în creștere de pe teren: terenul care este desemnat în mod legal ca fiind pădure este definită ca o pădure, chiar dacă nu cresc copaci pe el .Definitiile terenului utilizat se bazează pe scopul principal că terenul deservește. De exemplu, o pădure poate definita ca fiind orice teren care este utilizat în principal pentru producerea de cherestea. Sub o astfel de definitie a terenurilor utilizate, drumurile defrisate sau infrastructura în cadrul unei zone folosite pentru silvicultură, sau zone în regiune, care au fost defrisate de recoltare, boală sau incendiu sunt considerate în continuare păduri, chiar dacă acestea nu conțin copaci. Pamantul acoperit defineste pădurile bazate pe tipul și densitatea de vegetație ce creste pe teren. Astfel de definiții definesc în mod tipic o pădure ca o zonă de copaci ce cresc mai sus de un anumit prag. Aceste praguri sunt de obicei numărul de arbori pe zona (densitate), suprafața de teren sub bolta copacului (coronament) sau partea de teren care este ocupata de secțiunea transversală a trunchiurilor de copac (zona de bază).
Ecologia padurii
Pădurile reprezintă 75% din productivitatea primara bruta a biosferei Pământului, și conțin 80% din biomasa de plante a Pământului. Ecosistemele forestiere pot fi găsite în toate regiunile capabile de a susține creșterea copacilor, la altitudini de pana la linia copacului, cu excepția zonelor în care frecvența focului natural sau alte perturbații este prea mare, sau în zonele în care mediul a fost modificat de activitatea umană.
Latitudinile 10 ° nord și la sud de ecuator sunt mai mult în pădurea tropicală, și latitudinile între 53 ° N și 67 ° N in pădurea boreală. Ca regulă generală, pădurile dominate de angiosperme (păduri de foioase) sunt mai bogate în specii decât cele dominate de bigimnosperme (păduri de conifere, montane, sau frunze ac), deși există excepții.
Pădurile conțin uneori mai multe specii de arbori doar într-o mică zonă (ca în ploaia tropicală și pădurile de foioase temperate), sau relativ puține specii pe suprafețe mari (de exemplu, Taiga si padurile de conifere montane aride). Pădurile sunt adesea casa multor specii de animale și plante și biomasa pe unitate de suprafață este mare în comparație cu alte comunități de vegetație. O mare parte din această biomasă se intalneste sub pământ în sistemele de rădăcină și ca descompus parțial al detritus-ului plantelor. Componenta lemnoasă din pădure conține lignină, care este relativ lenta in descompunere în comparație cu alte materiale organice, cum ar fi celuloza sau carbohidratul. Pădurile pot fi clasificate în diferite moduri și la diferite grade de specificitate. O astfel de modalitate este din punct de vedere al biom-ului în care acestea există, combinate cu longevitatea frunzei din specia dominantă (fie că sunt veșnic verzi sau cu frunze căzătoare). O altă distincție este dacă pădurile sunt compuse în principal din arbori de foioase, conifere copaci ( frunze-ac ), sau mixte.
• pădurile boreale ocupă zona subarctica și sunt, în general mereu verzi și au conifere.
• zonele temperate sprijina atât pădurile de foioase (de exemplu, pădurea de foioase temperata) cat și pădurile de conifere veșnic verzi (de exemplu, padurile de conifere temperate și pădurile tropicale temperate). Zonele temperate calde sprijina păduri veșnic verzi de foioase, inclusiv păduri de laur.
• pădurile tropicale și subtropicale includ pădurile tropicale și subtropicale umede, padurile tropicale și subtropicale uscate, și pădurile tropicale și subtropicale de conifere. • Fizionomia clasifica pădurile, pe baza structurii lor fizice globale sau stadiu de dezvoltare (de exemplu, o creștere imbatranita vs a doua creștere).
• Pădurile pot fi, de asemenea, clasificate mai specific în funcție de climă și speciile de arbori dominante prezente, care rezultă în numeroase tipuri de pădure diferite (de exemplu, Ponderosa pin / forestiere Douglas-brad).
Italian to Romanian: Il codice degli appalti General field: Bus/Financial Detailed field: Business/Commerce (general)
Source text - Italian Articolo 6 – Autorita` per la vigilanza sui contratti pubblici di lavori, servizi e forniture
Parte I
PRINCIPI E DISPOSIZIONI COMUNI E CONTRATTI ESCLUSI
IN TUTTO O IN PARTE DALL'AMBITO
DI APPLICAZIONE DEL CODICE
Titolo I
PRINCIPI E DISPOSIZIONI COMUNI
Autorita` per la vigilanza sui contratti pubblici di lavori, servizi e forniture
(art. 81.2, direttiva 2004/18; art. 72.2, direttiva 2004/17; art. 4, legge n. 109/1994; art. 25, co. 1, lettera c), legge n. 62/2005)
1. L'Autorita` per la vigilanza sui lavori pubblici, con sede in Roma, istituita dall'articolo 4 della legge 11 febbraio 1994, n. 109, assume la denominazione di Autorita` per la vigilanza sui contratti pubblici di lavori, servizi e forniture.
2. L'Autorita` e` organo collegiale costituito da sette membri nominati con determinazione adottata d'intesa dai Presidenti della Camera dei deputati e del Senato della Repubblica. I membri dell'Autorita`, al fine di garantire la pluralita` delle esperienze e delle conoscenze, sono scelti tra personalita` che operano in settori tecnici, economici e giuridici con riconosciuta professionalita`.
L'Autorita` sceglie il presidente tra i propri componenti e stabilisce le norme sul proprio funzionamento. (1)
3. I membri dell'Autorita` durano in carica sette anni fino all’approvazione della legge di riordino delle autorita` indipendenti e non possono essere confermati. Essi non possono esercitare, a pena di decadenza, alcuna attivita` professionale o di consulenza, non possono essere amministratori o dipendenti di enti pubblici o privati ne' ricoprire altri uffici pubblici di qualsiasi natura o rivestire cariche pubbliche elettive o cariche nei partiti politici. I dipendenti pubblici, secondo gli ordinamenti di appartenenza, sono collocati fuori ruolo o in aspettativa per l'intera durata del mandato. Con decreto del Presidente del Consiglio dei ministri, su proposta del Ministro dell'economia e delle finanze, e`determinato il trattamento economico spettante ai membri dell'Autorita`. (2)
4. L'Autorita` e` connotata da indipendenza funzionale, di giudizio e di valutazione e da autonomia organizzativa.
5. L'Autorita` vigila sui contratti pubblici, anche di interesse regionale, di lavori, servizi e forniture nei settori ordinari e nei settori speciali, nonche`, nei limiti stabiliti dal presente codice, sui contratti pubblici di lavori, servizi e forniture esclusi dall'ambito di applicazione del presente codice, al fine di garantire l'osservanza dei principi di cui all'articolo 2 e, segnatamente, il rispetto dei principi di correttezza e trasparenza delle procedure di scelta del contraente, e di economica ed efficiente esecuzione dei contratti, nonche' il rispetto delle regole della concorrenza nelle singole procedure di gara.
6. Sono fatte salve le competenze delle altre Autorita` amministrative indipendenti.
7. Oltre a svolgere i compiti espressamente previsti da altre norme, l'Autorita`:
a) vigila sull'osservanza della disciplina legislativa e regolamentare vigente, verificando, anche con indagini campionarie, la regolarita' delle procedure di affidamento;
b) vigila sui contratti di lavori, servizi, forniture, esclusi in tutto o in parte dall'ambito di applicazione del presente codice, verificando, con riferimento alle concrete fattispecie contrattuali, la legittimita' della sottrazione al presente codice e il rispetto dei principi relativi ai contratti esclusi; non sono soggetti a obblighi di comunicazione all'Osservatorio ne' a vigilanza dell'Autorita' i contratti di cui agli articoli 16, 17, 18;
c) vigila affinche' sia assicurata l'economicita' di esecuzione dei contratti pubblici;
d) accerta che dall'esecuzione dei contratti non sia derivato pregiudizio per il pubblico erario;
e) segnala al Governo e al Parlamento, con apposita comunicazione, fenomeni particolarmente gravi di inosservanza o di applicazione distorta della normativa sui contratti pubblici;
f) formula al Governo proposte in ordine alle modifiche occorrenti in relazione alla legislazione che disciplina i contratti pubblici di lavori, servizi, forniture;
g) formula al Ministro delle infrastrutture e dei trasporti proposte per la revisione del regolamento;
h) predispone e invia al Governo e al Parlamento una relazione annuale nella quale si evidenziano le disfunzioni riscontrate nel settore dei contratti pubblici con particolare riferimento:
h.1) alla frequenza del ricorso a procedure non concorsuali;
h.2) alla inadeguatezza della pubblicita' degli atti;
h.3) allo scostamento dai costi standardizzati di cui all'articolo 7;
h.4) alla frequenza del ricorso a sospensioni dell'esecuzione o a varianti in corso di esecuzione;
h.5) al mancato o tardivo adempimento degli obblighi nei confronti dei concessionari e degli appaltatori;
h.6) allo sviluppo anomalo del contenzioso;
i) sovrintende all'attivita' dell'Osservatorio di cui all'articolo 7;
l) esercita i poteri sanzionatori ad essa attribuiti;
m) vigila sul sistema di qualificazione, con le modalita' stabilite dal regolamento di cui all'articolo 5; nell'esercizio di tale vigilanza l'Autorita' puo' annullare, in caso di constatata inerzia degli organismi di attestazione, le attestazioni rilasciate in difetto dei presupposti stabiliti dalle norme vigenti, nonche' sospendere, in via cautelare, dette attestazioni;
n) su iniziativa della stazione appaltante e di una o piu' delle altre parti, esprime parere non vincolante relativamente a questioni insorte durante lo svolgimento delle procedure di gara, eventualmente formulando una ipotesi di soluzione; si applica l'articolo 1, comma 67, terzo periodo, della legge 23 dicembre 2005, n. 266;
o) svolge i compiti previsti dall'articolo 1, comma 67, legge 23 dicembre 2005, n. 266.
8. Quando all'Autorita' e' attribuita la competenza ad irrogare sanzioni pecuniarie, le stesse, nei limiti edittali, sono commisurate al valore del contratto pubblico cui le violazioni si riferiscono.
Sono fatte salve le diverse sanzioni previste dalle norme vigenti. I provvedimenti dell'Autorita' devono prevedere il termine di pagamento della sanzione. La riscossione della sanzione avviene mediante iscrizione a ruolo.
9. Nell'ambito della propria attivita' l'Autorita' puo':
a) richiedere alle stazioni appaltanti, agli operatori economici esecutori dei contratti, alle SOA, nonche' ad ogni altra pubblica amministrazione e ad ogni ente, anche regionale, operatore economico o persona fisica che ne sia in possesso, documenti, informazioni e chiarimenti relativamente ai lavori, servizi e forniture pubblici, in corso o da iniziare, al conferimento di incarichi di progettazione, agli affidamenti;
b) disporre ispezioni, anche su richiesta motivata di chiunque ne abbia interesse, avvalendosi anche della collaborazione di altri organi dello Stato;
c) disporre perizie e analisi economiche e statistiche nonche' la consultazione di esperti in ordine a qualsiasi elemento rilevante ai fini dell'istruttoria;
d) avvalersi del Corpo della Guardia di Finanza, che esegue le verifiche e gli accertamenti richiesti agendo con i poteri di indagine ad esso attribuiti ai fini degli accertamenti relativi all'imposta sul valore aggiunto e alle imposte sui redditi. Tutte le notizie, le informazioni e i dati acquisiti dalla Guardia di Finanza nello svolgimento di tali attivita' sono comunicati all'Autorita'. (2)
10. Tutte le notizie, le informazioni o i dati riguardanti gli operatori economici oggetto di istruttoria da parte dell'Autorita' sono tutelati, sino alla conclusione dell'istruttoria medesima, dal segreto di ufficio anche nei riguardi delle pubbliche amministrazioni. I funzionari dell'Autorita', nell'esercizio delle loro funzioni, sono pubblici ufficiali. Essi sono vincolati dal segreto d'ufficio.
11. Con provvedimento dell'Autorita', i soggetti ai quali e' richiesto di fornire gli elementi di cui al comma 9 sono sottoposti alla sanzione amministrativa pecuniaria fino a euro 25.822 se rifiutano od omettono, senza giustificato motivo, di fornire le informazioni o di esibire i documenti, ovvero alla sanzione amministrativa pecuniaria fino a euro 51.545 se forniscono informazioni od esibiscono documenti non veritieri. Le stesse sanzioni si applicano agli operatori economici che non ottemperano alla richiesta della stazione appaltante o dell'ente aggiudicatore di comprovare il possesso dei requisiti di partecipazione alla procedura di affidamento, nonche' agli operatori economici che forniscono dati o documenti non veritieri, circa il possesso dei requisiti di qualificazione, alle stazioni appaltanti o agli enti aggiudicatori o agli organismi di attestazione.
12.Qualora i soggetti ai quali e' richiesto di fornire gli elementi di cui al comma 9 appartengano alle pubbliche amministrazioni, si applicano le sanzioni disciplinari previste dai rispettivi ordinamenti. Il procedimento disciplinare e' instaurato dall'amministrazione competente su segnalazione dell'Autorita' e il relativo esito va comunicato all'Autorita' medesima.
13. Qualora accerti l'esistenza di irregolarita', l'Autorita' trasmette gli atti e i propri rilievi agli organi di controllo e, se le irregolarita' hanno rilevanza penale, agli organi giurisdizionali competenti. Qualora l'Autorita' accerti che dalla esecuzione dei contratti pubblici derivi pregiudizio per il pubblico erario, gli atti e i rilievi sono trasmessi anche ai soggetti interessati e alla procura generale della Corte dei conti.
Translation - Romanian Articolul 6 - Autoritatea pentru supravegherea contractelor de achiziții publice de lucrări, servicii și bunuri
Partea I
PRINCIPII ȘI DISPOZIȚII COMUNE ȘI CONTRACTE EXCLUSE
ÎN TOTALITATE SAU ÎN PARTE ÎN DOMENIUL
DE APLICARE A CODULUI
Titlu I
PRINCIPII ȘI DISPOZIȚII COMUNE
Autoritatea pentru supravegherea contractelor de achiziții publice de lucrări, servicii și bunuri
(art. 81.2, Directiva 2004/18, art. 72.2, Directiva 2004/17, art. 4, Legea nr. 109/1994, art. 25, alin. 1, litera c) din Legea nr. 62/2005)
1.Autoritatea de Supraveghere a Lucrărilor Publice, cu sediul în Roma, instituită prin articolul 4 din Legea 11 februarie 1994, n. 109, ia numele de Autoritate pentru supravegherea contractelor de achiziții publice de lucrări, servicii și bunuri.
2. Autoritatea este un organ colegial compus din șapte membri numiți prin determinarea adoptată de comun acord de către președinții Camerei Deputaților și Senatului Republicii. Membrii Autorității , în scopul de a garanta pluralitatea de experiențe și cunoștințe, sunt aleși dintre personalități , care lucrează în domenii tehnice, economice și juridice al caror profesionalism este recunoscut.
Autoritatea alege președintele dintre membrii săi și stabilește reguli cu privire la funcționarea sa. (1)
3. Membrii autoritătii rămân în funcție timp de șapte ani, până la aprobarea legii de reorganizare a autorităților independente și nu pot fi confirmati. Ei nu pot exercita, sub sancțiunea decăderii din functie , nici o activitate profesională sau de consiliere, nu pot fi administratori sau angajați ai entităților publice sau private,nici să dețină o funcție publică de orice natură sau să exercite funcții publice elective sau functii in partidele politice. Funcționarii publici, conform ordonanțelor de apartenență, sunt plasați în afara poziției sau în așteptare pe durata mandatului. Prin decret al președintelui Consiliului de Miniștri, la propunerea ministrului Economiei și Finanțelor, este determinată remuneratia membrilor autoritatii.(2)
4. Autoritatea este caracterizată prin independență funcțională,de judecată și de evaluare, și autonomie organizatorică.
5. Autoritatea supraveghează contractele de achiziții publice, inclusiv de interes regional, cu privire la lucrări, servicii și bunuri în domeniile obișnuite și sectoare speciale precum și, în limitele stabilite de prezentul cod, contractele de achiziții publice de lucrări, servicii și bunuri, cu excepția domeniului de aplicare a prezentului cod, cu scopul de a asigura respectarea principiilor menționate la articolul 2 și, în special, respectarea principiilor de corectitudine și transparență a procedurilor de selecție a antreprenorului, și de executare economica și eficiența de contracte, precum și respectarea regulilor de concurență în fiecare proceduri de licitație.
6. Fac excepție competențele altor autorități administrative independente.
7. În plus față de îndeplinirea sarcinilor prevăzute în mod expres în alte reglementări, autoritatea:
a) monitorizează respectarea legii si regulamentelor in vigoare , verificând s inclusiv prin studii regularitatea procedurilor de atribuire a achizițiilor publice;
b) monitorizează contractele de lucrări, servicii și bunuri, excluse in totalitate sau în parte din domeniul de aplicare a prezentului cod, verificând, cu referire la fiecare tip de contracte, legitimitatea eludării prezentului cod și respectarea principiilor referitoare la contractele excluse; nu sunt supuse obligatiilor de raportare la Observator sau monitorizării de către Autoritate contractele prevăzute la articolele 16, 17, 18;
c) urmărește să fie asigurată executarea de contracte de achiziții publice cu costuri cât mai reduse;
d)se asigură că prin executarea contractelor să nu fie prejudiciat bugetul statului;
e) raportează Guvernului și Parlamentului, printr-o comunicare ,fenomene deosebit de grave de nerespectare sau aplicare distorsionată a legii cu privire la contractele de achiziții publice;
f) prezinta Guvernului propuneri privind modificările necesare în ceea ce privește legislația care reglementează contractele de achiziții publice de lucrări, de servicii și bunuri;
g) prezinta la Ministerul Infrastructurii și Transporturilor propuneri de revizuire a regulamentului;
h) elaborează și trimite Guvernului și Parlamentului un raport anual care scoate în evidență problemele constatate în domeniul achizițiilor publice, cu referire în special la:
h.1) frecvența recurgerii la proceduri neprevăzută prin concurs
h.2) inadecvarea prezentării publice a actelor;
h.3) abaterea de la costurile standard prevăzute la articolul 7;
h.4) frecvența recurgerii la suspendări ale executării sau la variante în curs de executare;
h.5) eșec sau întârziere în executarea obligațiilor in ceea ce ii priveste pe concesionari și antreprenori;
h.6) dezvoltarea anormala a litigiului;
i) supraveghează activitatea Observatorului menționat la articolul 7;
l) exercită atribuțiile de sancționare care îi sunt atribuite;
m) supraveghează sistemul de calificare, prin modalități prevăzute de regulamentul menționat la articolul 5; prin exercitarea unui astfel de control Autoritatea poate anula, în caz de inerție constatata a organelor de certificare, acreditările eliberate în absența condițiilor prevăzute de normele în vigoare, precum și suspendarea, ca măsură de precauție, sus-menționatelor acreditari.
n) la inițiativa autorității contractante și a uneia sau mai multora dintre celelalte părți, isi exprima parerea fără caracter de obligație cu privire la problemele care apar în cursul procedurilor de licitație, eventual, formulând o posibilă soluție; se aplică dispozițiile articolului 1, alineatul 67, a treia teză, din Legea din 23 decembrie 2005, nr. 266;
o) îndeplinește sarcinile prevăzute la articolul 1, alineatul 67, Legea din 23 decembrie 2005, nr. 266.
8. Când Autorității îi este atribuită puterea de a impune amenzi, acestea, în limitele prevăzute de lege, trebuie să fie proporționale cu valoarea contractului de achiziție publică la care se referă abaterile.
Fac exceptie diversele sacțiuni prevăzute de lege. Măsurile Autorității trebuie să prevadă termenul de plată a sancțiunii. Colectarea sanctiunilor se face prin înregistrare.
9. Ca parte a activităților sale, Autoritatea poate :
a) solicită autorităților contractante, operatorilor economici executori ai contractelor, instituției SOA, precum și oricărei alte autorități din cadrul administrației publice și fiecărei instituții,inclusiv regionale, operatorului economic sau persoanei fizice care le dețin, documentele, informațiile și explicațiile în legătură cu lucrări, servicii și bunuri publice, în curs de desfășurare sau care urmează să fie incepute, în legătură cu alocarea de sarcini de proiectare,in legătură cu contribuirea;
b) dispune de inspecții, inclusiv la cererea motivată a oricărei persoane care are un interes,inclusiv în colaborare cu alte organe de stat;
c) dispune expertize și analize economice și statistice, precum și consultanță de specialitate în legătură cu orice problemă relevantă pentru anchetă;
d) face uz de Garda Financiară, care efectuează audituri și investigații solicitate acționând cu competențele de investigație care îi sunt încredințate, în scopul investigațiilor referitoare la taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe venit. Toate știrile, informațiile și datele dobândite de Garda Financiară în desfășurarea unor astfel de activități, se comunică Autorității. (2)
10. Toate știrile, informațiile sau datele privind operatorii economici care fac obiectul investigației din partea Autorității sunt tutelați, până la încheierea anchetei în sine, de secretul de muncă păstrat chiar și față de alte administrații publice. Funcționarii Autorității, în exercitarea funcțiilor lor,sunt oficiali publici. Ei sunt obligati să păstreze secretul de muncă.
11. Prin decizia Autorității, persoanele cărora le este solicitat sa furnizeze informațiile menționate la punctul 9 sunt supuse la amendă administrativă de până la 25.822 € daca refuză sau omit , fara un motiv justificat, să furnizeze informațiile sau să prezinte documentele, sau la amenda administrativa de pana la 51,545 € în cazul în care furnizează informații sau documente neadevarate. Aceleași sancțiuni se aplică pentru operatorii economici care nu respectă solicitarea autorității contractante sau entității contractante pentru a dovedi posesia cerințelor de participare la procedura de atribuire, precum și operatorilor economici care furnizează informații sau documente neadevărate, cu privire la posesia cerințelor de calificare, autorităților contractante sau entităților contractante sau ale organismelor de atestare.
12.În cazul în care persoanele cărora le este solicitat să furnizeze informațiile menționate la punctul 9, fac parte din administratia publica, se aplică sancțiunile disciplinare prevăzute de respectivele legislații. Procedura disciplinară este stabilita de administrația competentă, la propunerea Autorității și rezultatul acesteia trebuie să fie comunicat Autorității.
13 În cazul în care se constată nereguli, Autoritatea transmite actele si datele organelor de supraveghere și, în cazul în care neregulile au caracter penal, instanțelor de judecată competente.In cazul in care Autoritatea stabilește că executarea contractelor de achiziții publice aduc prejudiciu bugetului statului, actele și datele sunt, de asemenea, trimise părților interesate și procurorului general al Curții de Conturi.
More
Less
Experience
Years of experience: 15. Registered at ProZ.com: Feb 2016.
Expertise 